Nicu

Ninge iar, ninge iar…
Nicu parcă stă pe jar.
Are febră şi nu-l lasă
Buna să iasă din casă.

Să colinde tare-ar vrea
De gâtul nu l-ar durea.
Sfatul bun n-a ascultat
Şi acum stă în pat.

„Nicule, i-a spus ieri mama,
Ascultă, ia bine seama!
Ninge! Şi e frig afară!
Mâine, gâtu-o să te doară!”

Nicu nu a ascultat
Şi-acum e cu febră-n pat.
Stă şi-ascultă cum la porţi
Colindă colegii toţi.

Seara de Ajun

A tot nins de dimineaţă…
Drumul s-a acoperit
Cu o pojghiţă de gheaţă.
Cu colinda am pornit.

Am oprit întâi la neamuri
Acolo am colindat.
Să aibă rod bun pe ramuri
Şi pe holdă, le-am urat.

Dar am mers şi la a noastră
Dragă-nvăţătoare, dragă,
Colindat-am la fereastră.
Ne-a dat mere, o desagă.

Bucuroşi şi fericiţi
Ne-am întors târziu acasă.
Ne-aşteptau cârnaţi prăjiţi
Şi pâine caldă pe masă.

Şi sarmale, şi friptură,
Cozonac din cel mai bun
Şi puţin vin, doar o gură,
Că e seara de Ajun.

Cerere

Moşule, eu vreau, de poţi, să-mi aduci în dar doi peşti.
Dacă nu, măcar o carte cu desene şi poveşti.

Şi-aş mai vrea, tot dacă poţi, să-mi aduci un căţeluş.
Unu-adevărat, să latre… Sau măcar unul de pluş.

Mulţumesc chiar dinainte! Ştiu că tu poţi, Moş Crăciun!
Eu promit să fiu cuminte, să învăţ şi să fiu bun!

În aşteptare

La fereastră stă Anuţa,
Mângâindu-şi pisicuţa,
Şi priveşte lung în zare
Dacă Moş Crăciun apare.

C-a aflat de la bunica,
De când era atâtica,
Despre Moş Crăciun ce-aduce
Jucării şi turtă dulce.

Când adoarme pisicuţa,
Picoteşte şi Anuţa.
Mama ei o duce-n pat.
Anuţa adoarme-ndat’.

Crochiuri - haiku

S-a întâmplat ceva cu postarea cărții pe calameo. Au schimbat programele și acum nu funcționează programul de citite direct. Textul poate fi accesat aici: https://en.calameo.com/read/0000035247b0a9f9ff522

Gânduri de viitor

Căţeluşul Azorel
Şi-a luat un caieţel.

Matematică învaţă,
Să se descurce în viaţă.

Adunarea a-nvăţat-o.
Repede a terminat-o.

Cu scăderea e mai greu,
Dar încearcă el mereu.

Tabla înmulţirii-i grea!
Azorel o va-nvăţa?

O învaţă el, că vrea
Să ajungă "cineva"...

O persoană foarte fină
Pentru specia canină.

Să ajungă senator
În lumea căţeilor.

Chiar şi preşedinte-ar vrea...
Dar căţeii-l vor vota?

Aurelia

Aurelia cea mică
Are-acuma o pisică
Şi o necăjeşte,
Când se plictiseşte.

Cu rochiţă o îmbracă,
În braţe o ia şi joacă
Joc de doi cu strigături
Sfârşit cu zgârieturi.

O îmbracă în cojoc
Şi-o aşează lângă foc.
Când pisica se opune,
"Rea eşti, dragă, rea!", îi spune.

Îi pune o pălărie
Albă. Şi cam fistichie.
De coadă-i leagă un şnur
Şi aşa mai dă un tur.

Seara, când răsare luna,
Aurelia şi buna
O culcă pe-o periniţă
Şi-i spune: "Să faci năniţă!"

Iar pisica obosită
În sfârşit e fericită.
Poate să facă ce-i place:
Să doarmă sau să se joace.

Nu se supără pe fată
Când se vede îmbrăcată
Ca o mică domnişoară!
Dar ce-ar mai fugi afară...