marți, 29 aprilie 2014

La bunici


Viorel şi Viorica
O ajută pe bunica:
Dau mâncare la găini
Şi apă la cei doi câini.

Viorica-adună ouă.
Cred că sunt vreo opt. Ba… nouă!
Ceasul bate ora 7.
„Să mâncăm orez cu lapte!”

După-aceea, Viorel
Se joacă c-un cocoşel
Şi-l plimbă pe Azorel
Că e tare mititel!

Iar voioasa Viorica
Mângâie cu drag pisica
Şi e foarte bucuroasă
Că e albă şi frumoasă.

Bunicul aduce-un miel
Cu păr creţ şi frumuşel.
Chiar şi soarele zâmbeşte
Când din înălţimi priveşte!

marți, 14 ianuarie 2014

Albastru II



Am deschis
ochii.

Totul
în jurul meu
era
albastru.

Pomii
aveau
frunze
albastre.

Tufişurile
aveau
flori
bleu.

Deasupra tuturor
zbura
o pasăre
albastră.

„Nu se poate,
nu se poate!”
îmi spuneam
supărată.

Şi m-am trezit.

Frunza II



Ploua
de câteva zile
şi ea
era tristă.

Se gândea
că prea mult timp
a purtat
veşminte
verzi.

Nu i-ar sta
mai bine
cu alte
culori?

Se visa
în galben,
se imagina
îmbrăcată
în roşu-cărămiziu…

Într-o zi
a căzut
bruma
şi visul frumos
s-a împlinit.

Frunza
purta
veşmântul visat:
roşu-cărămiziu.

Un gând II



Urmăream un gând
care se plimba
în jurul meu
ca un ciulin
smuls de vânt
şi purtat
pe câmpul
uscat
de arşiţa verii.

Am vrut
să-l prind,
dar el
a zburat
asemenea ciocârliei
la adierea vântului.

Am rămas
în aşteptarea lui.

A revenit
spre seară.

Atunci,
eram
prea obosită
să-l urmăresc.