poeme
marți, 18 decembrie 2007
Joc de copii
Noi doi eram
când sunet şi timpan,
când fulger şi ochi.
Uneori, supăraţi,
ne refugiam fiecare
pe câte un munte.
Si Zâna Bună
arunca între noi
curcubeul împăcării.
Timpul a trecut, noi am crescut,
iar Zâna Bună a plecat
să împace alţi copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu