L-auzea din
dormitor…
Mieuna sfâşietor,
De foame şi de
urât,
Un pisoi cu alb
pe gât.
Mama s-a apropiat
Şi încet s-a
aplecat.
Mâna a întins
spre el:
„Tare eşti, măi,
frumuşel!”
Imediat s-a
dumirit
Că e pisoiu-i
părăsit.
„Lapte cald îţi
dau îndată!”
Spuse mama
încântată.
I-a adus o un
castronaş
Cu lăptic. Şi
puţin caş...
Şi încet
s-a-ndepărtat
De pisoiul cel
pătat.
„Când te mai
obişnuieşti
Şi cărniţă-o să
primeşti.
Cred c-o să rămâi
la mine
Sigur îţi va fi
mai bine!”
Şi pisoiul cel
pătat
Un nume a
căpătat:
Miciu Piciu.
Răsfăţat
E al mamei drag
băiat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu