Îndată ce s-a trezit,
Pe fereastră a privit.
Ce-a văzut l-a bucurat.
La Buni a alergat:
„Buni, ieri, când m-am jucat,
Ce e-n jur am observat:
Se-ntindeau triste spre cer,
Crengile sub asprul ger.
Acum, gem greu sub zăpadă
Toţi, toţi pomii din livadă!
Gata-i să se rupă mărul,
Parcă stă-ntr-o rână părul!
Numai prunii sunt voioşi
Şi cireşii sunt făloşi.
Dar ei sunt mai subţirei.
Sigur sunt mai tinerei!”
„Nepoţelul meu cel drag,
E zăpadă până-n prag.
Haide, vino să mâncăm
Şi la derdeluş plecăm!
Mămăligă caldă-avem
Lapte cald îndată bem
Că bunicu-abia l-a muls
Şi la fiert acum l-am pus.
Poţi mânca şi cu smântână
Că e proaspătă şi bună!
Poate vrei şi ouă moi”
„Ce frumos este la voi!”
Şi nepotul a mâncat,
Repede s-a îmbrăcat
Să meargă la derdeluş
Cu sania şi Lăbuş.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu